pentru muzica: Dmitri Shostakovich

duminică, 11 aprilie 2010

cat de saraca ar fi fost lumea fara acest rus... iar sufletul meu fara valsul lui...

Liliana spunea...: da, ce minune...; 11 aprilie 2010 la 01:37
vlad popic spunea...: Wow, Ema! Super tare alese! :-) Cat am dansat (mai degraba cu sufletul) pe valsul asta! :-) Si el cumva, pe cai intortocheate, m-a dus cu gandul la superba lui Vavilov: http://www.youtube.com/watch?v=x2Rqe-tsfGY :-); 13 aprilie 2010 la 22:23
Cata O spunea...: @vlad imi place cum i se stinge vocea asa parca pentru a marca un sacrificiu... o voce care iti poate schimba starea, in tristete.. valsul Emei mi se pare mult mai vesel prin comparatie, mai fastuos, mai galant.. eu n-am vazut legatura, dar daca zici tu..; 14 aprilie 2010 la 00:15
vlad popic spunea...: @John: Pai e o continuitate, o devenire: de efervescenta tineretii (valsul lui Chostakovitch) la resemnarea firelor albe (compozitia lui Vavilov)... De aici "caile intortocheate"... :-); 14 aprilie 2010 la 00:20
Cata O spunea...: got it now ;); 14 aprilie 2010 la 02:06
Ema spunea...: eu am dansat pe acest vals in fata unei sali plne de oameni cu ochii pe mine si mi-a fost atat de bine; spre marele meu noroc nici eu nici partenerul meu nu ne-am incurcat si totul a fost magic... numai cativa pasi dupa care am continuat replicile... dar cativa pasi incarcati de emotie si frumos; 15 aprilie 2010 la 00:13

duminică, 11 aprilie 2010