miercuri, 14 aprilie 2010

O maneluta franco-algeriana



Anul trecut am facut un tour de france si am ajuns la un moment dat si in Marseille. Orasul este ingrozitor pentru ca este plin pana la refuz de cocalari africani, are un trafic infernal, mizerie si haos cat cuprinde. A fost o faza cand eram blocat in trafic pe o straduta si jucau niste dubiosi zaruri pe trotoar si un zar s-a rostogolit sub masina si tipul s-a bagat pe acolo sa-l recupereze. Mi-am luat claxoane din spate ca nu pornesc, desi ala imi schimba uleiul pe dedesubt.

Melodia o tot dadeau la radio. Si ca sa "blend in" si sa nu am necazuri cu baietasii din port si cartierele dubioase prin care m-a dus gps-ul, am lasat geamurile jos si am ridicat volumul.

Apoi mi-am dat seama ca nu e chiar asa rea .. merge cu cote d'azur .. soare, iahturi si cocalari.

23 comentarii:

Liliana spunea...

e draguta, indeed.
khaled stiu ca s-a remarcat international cu
http://www.youtube.com/watch?v=iIyyPsqRweE

Cata O spunea...

am niste amintiri frumoase din Marseille, seara, cand toate magazinele erau inchise.. singura dugheana deschisa era o shaormerie arabeasca, de unde puteai lua sanvish de poule (se citeste pule).. ce sa-ti mai zic, ca eram cu skateboardu ? :) o singura chestie nu mi-a placut. si anume, nu puteai sa faci blatu pe autobuz.. aveau niste chestii dalea ca la metrou si se intra numai prin fata, unde trebuia sa faci conversatie cu soferu'

Busu spunea...
Acest comentariu a fost eliminat de autor.
Busu spunea...

chestia este ca si eu m-am dus cu inima deschisa, ma atrag orasele mari de pe malul marii si speram ca influentele africane sa fie in genul a ce descrii tu: shaormerii misto si prietenie multi-culturala

si cred ca se scrie poulet (pui) ca sa sune pule, pentru ca daca se scria cum zici tu poule (gaina, feminin), se citea pul; deci pul sau pule, cum ramane ?

(am recomentat, ca sa iasa cu rima ultima propositie)

Cata O spunea...

pule evident, nu prea le am cu scrisul, imi imaginam ca poule are accent pe e sau ceva.. si felicitari pt versuri :)

Liliana spunea...

ramaneee nu are accent, cum nu are nici pouleee
deci nu va mai amagiti, nu a fost nici rima, nici franceza:)
doi draguti, altfel..:D

Busu spunea...

@liliana ce vorbesti? rimeaza! ia zi cu voce tare !

Cata O spunea...

de exemplu daca ai o sedinta la servici sau asa ceva.. cere si parerea altora.. pai da !

Liliana spunea...

mi-am programat o sedinta la CEO, ca tot e francez...:)

Cata O spunea...

zi-i ca vrei sa-l inveti cateva cuvinte familiare in romana sa le foloseasca cand se duce la magazin

vlad popic spunea...

De fapt e "poulet" (adica "pui"), dar asta mi se pare mult mai putin important decat descrierea lui Adi, care mi se pare foarte in consonanta cu sentimentele mele: am fost o data, cu treaba, la Marsilia si, desi am apreciat decorurile din "le vieux port" (unde stau in general oamenii mai aisés in diverse vile), orasul in sine mi-a creat exact impresia descrisa de Adi! Nici ca se puteau alege cuvinte mai adecvate! De altfel, am trait aproape 2 ani intr-un oras apropiat de Marsilia atat geografic, cat si ca spirit, anume Avignon; si pot sa spun ca a fost una dintre cele mai deconcertante experiente din viata mea, à la longue (dar in momentul inhamarii la perioada respectiva nu stiam la ce ma bag :-D) Mi-a lasat o cu totul alta raportare la Franta fata de cea pe care o aveam inainte (dupa ce traisem in regiuni mai la nord un pic - Rhône-Alpes, adica pe langa Lyon, ceea ce cu totul altceva)...
Iar "maneaua" postata aici, cat se poate de caracteristica, if I may!... :-D

Cata O spunea...

Vlad, cred ca tu ai vrut sa te plimbi prin port cu sevaletul dupa tine si au venit unii si ti l-au furat, si acuma dai vina pe tot orasul.. si ce daca erau pietre in loc de nisip, ce nu se poate sta si pe pietre? din contra nu cred ca pietrele te-au deranjat, ci gunoaiele.. dar si acolo gaseai frumusetea pustie a unui oras gol, in parte pentru ca oamenii inchideau usa pentru ca le era frica de hoti.. sau gaseai animatie daca vroiai.. eu prefer sa vad 2-3 negrii jucand zaruri.. parca ma simt.. acasa. Sigur ca efortul de integrare e mare, dar trebuie sa-l faci, asa cum Adi a dat muzica mai tare.. eu m-am plimbat cu skate-ul.. si ce daca sunt hoti si criminali pe strada? ce, crezi ca o sa iei banii cu tine cand te duci pe lumea ailalta? sau crezi ca o sa traiesti forever ?

vlad popic spunea...

Care bani? Pe mine ma intrista doar violenta resentimentara pe care o simteam mocnind in aer la tot pasul... Iar integrarea sentimentelor resimtite (si amintite mai sus) nici nu mi-o doresc... nu mi se pare de invidiat sa traiesti din ura si intoleranta... desi ideal ar fi sa nu le observi -- si ai mult mai multe sanse sa o faci ca "touristic outsider" decat ca locuitor, "co-habitant"...

vlad popic spunea...
Acest comentariu a fost eliminat de autor.
vlad popic spunea...

Imi fac o proprie erata: in afara violentei amintite, mai percepeam, complementar, si o anume delasare, dirais-je, care plutea in aer (ca o forma de resemnare in fata neputintei), care nici ea nu mi se pare de invidiat... Repet, ca turist mi se pare mai putin greu sa izolezi doar ceea ce vrei sa vezi, decat ca locuitor... Dar asta nu inseamna ca neg ca si orase precum Marsilia au farmecul lor! :-) Eu descrisesem mai sus (ca de altfel si Adi, cred) doar o impresie subiectiva sa zicem (ca de altfel si John), ca urmare iata un caleidoscop amestecat de impresii, ceea ce mi se pare foarte nice pana la urma, nu? :-)

Liliana spunea...

@vlad
te cert, pentru ca chiar cu asta defilam, cu forma incorecta si ii certam ca visau amandoi, unul ca scrie corect altul ca scrie rime.
o groaza de polemici pe melodia asta:))

Busu spunea...

@john am mai avut o discutie de genul acesta cu o prietena dupa ce am vizitat Roma, oras pe care ea il mult-prea-indrageste

Si mi-a zis la fel, ca ce conteaza violenta si criminalitatea, ea s-a descurcat, ea trecea pe langa benzile de gangsteri si aia ii zambeau si totul era ok

Totusi nici pe ea si nici pe tine nu a parut sa va frapeze cat de INCORECT este un astfel de mediu violent si haotic. Si ma intreb cum poti tolera un astfel de mediu. Ok, presupunand ca tu nu patesti nimic, dar este greu sa-ti imaginezi cum fata pe care sa zicem ca ai iubi-o ar fi prinsa de 3 algerieni si violata draceste ? Asa ca vor ei. Ai da vina pe destin?

Chiar nu inteleg ce este rau la o societate civilizata si cu cateva reguli respectate. Ai impresia ca nu poti fii cine esti? Ca-ti inhiba personalitatea?

Cred ca de fapt esti mult mai liber si mai tu, pentru ca instinctele nu-ti mai sunt incordate la orice pas in spatele tau, la orice usa trantita.

Mie John, mi se pare ca esti un pic teribilist. Si zic asta si ca sa te provoc la un raspuns :p

Busu spunea...

@lili da, vrem sa iti depasim postarea ta cea cu 34 de comments

haideti cu totii, scrieti ce va trece prin cap

Liliana spunea...

particip si eu:)
pacat ca n-am fost niciodata in franta...dar da, cata este teribilist:)

si postarea aceea lunga cred ca a fost pe tema iubirii, voi sunteti iubareti nu eu...:)

vlad popic spunea...

@Liliana: As zice ca Franta ca un tot e mai degraba un produs de export in strainatate: o tara ai in est in Rhône-Alpes, o alta ai in sud in Marseille-Avignon-Toulon (triunghiul "incorect" cum l-as numi eu, "incorect" in sensul lui Adi de mai sus), o alta iarasi in Nantes si valea Loirei, o alta in sud-vest cand cobori spre Bordeaux, o alta in Nord-Pas de Calais (cf. "Bienvenue chez les Chtis"), o alta in est Metz-Strasbourg, coborand apoi in Lorraine pe la Nancy, o alta in Bretagne de la Rennes la Brest via Lannion (unde ma mut in curand), iar Parisul mi se pare o tara à part entière... Asa ca, dupa parerea mea, poti incepe de unde you feel like, frapanta ramane pluralitatea de specificuri.... care totusi raman un stat, un popor, o cultura... omogena in eterogenitatea ei...:-)

Liliana spunea...

multumesc de informatii...tu cred ca esti omul-enciclopedie:)

vlad popic spunea...

@Ema: Cred totusi ca by no means Roma se poate compara cu Marsilia... Adica in privinta Romei mi se pare foarte plauzibila marturia ta; Roma ramane (chiar ca si Milano in felul lui) un oras interesant, in care te poti regasi... in timp ce in Marsilia si in "triunghiul incorect", in ciuda unor ani de tentative de "aclimatizare", nu am reusit sa ma simt à l'aise niciun singur moment...
Cat despre aventura ta din Piatra Craiului, imi aduce aminte de ce am facut prin 97 cand am plecat sigur la Pietrosita (ultima "reduta", de dupa Pucioasa) si m-am apucat sa haladuiesc de unul singur niste munti pe acolo, spre ingrijorarea zdravana a localnicilor :-D Dar, sunt convins, experienta merita din plin! :-)
Pe de alta parte, in discutia de aici cu orase gen Marsilia, lucrurile stau, selon moi, altfel; Marsilia ma duce mai degraba cu gandul la Napoli decat la Roma... Desi in cu totul alt fel... Nu stiu, parca pe italienii din sud tot ii "integrez" mai usor decat pe actualii localnici din sudul Frantei... Dar poate e si o limitare personala, I'm not sure...

Busu spunea...

@ema ma bucur ca ai amintiri frumoase din Roma, pana la urma acest lucru conteaza cel mai mult

ce am observat dintr-un unghi un pic obiectiv, este ca cele dragute din Roma relatate de tine sa intalnesc fara efort in orice alt oras din Europa

si stii care mi se pare concurentul direct al Romei, cel putin pe plan arhitectural ? Barcelona. Insa in Barcelona nu o sa vezi carabinieri cu puscoace la orice colt de strata, munti de gunoaie (in piata campo de fiori nu am putut sta la o terasa pentru ca intre ea si piata era o mica piatra craiului din pet-uri). In Barcelona chiar o sa vezi marea si nu o sa ai parul gras si mirosind a tot felul de prostii dupa o zi de plimbare.

Si inca ceva. In Barcelona, spre deosebire de Roma, vei vedea femei frumoase! Daca te intereseaza :) sau sunt un pic subiectiv?

Tot subiectiv, pe mine m-a lasat asa rece Vaticanul, unde erau sali intregi pline cu pietre fara suflare. Mai era o sala plina cu animale sculptate. Eu nu pricep care este valoarea artistica a acestor prostii (numite "comorile" Vaticanului).

Iar legat de piatra craiului, pot sa-ti spun ca ai castigat din partea mea o portie mare de simpatie. Sunt muntii mei de suflet si adeseori am haladuit si eu singur (aveam base camp in Zarnesti) pe cele doua creste in lung si-n lat. Imi place ca este dificil si periculos. Imi mai place cat de nobil arata calcarul alb sub soarele verii.

Trimiteți un comentariu