joi, 8 iulie 2010

patsy cline - you belong to me

si fiindca azi in sfarsit am avut timp sa deretec prin casa, am profitat si am alunecat putin, ratacindu-ma printre piese dragi mie
am dat astfel peste vreo doua care poarta parca amprenta blogului nostru prin cel putin unul dintre reprezentantii sai si pe care nu am rezistat sa nu le postez
e interesanta diferenta dintre cum te percepi tu si cum te percep ceilalti din jur - totul e evident mai ales cand primesti cadouri :-P

6 comentarii:

Cata O spunea...

mda, asta cu cadourile e o chestie ! unii sustin ca trebuie sa oferi ceea ce persoana respectiva isi doreste, altii sa oferi ceea ce-ti face tie placere.. eu sunt din categoria a 2-a si deci automat cadourile facute de mine nu au cum sa-l reprezinte pe celalalt..

dealtfel o alta teorie pe care o am eu este (am inceput ca si Costin acum) este ca.. noi suntem suma cadourilor celorlalti.. bine, sunt obisnuit ca lumea sa n-o accepte.. :)

Busu spunea...

n-am inteles-o pe asta cu suma, detaliezi un pic ?

Cata O spunea...

paaai lumea nu prea accepta daca eu ii spun ca de fapt omul nu reprezinta mai nimic.. si ca viata il face pe om, nu el pe ea.. de exemplu.. daca eu iti spun ca esti frumos, tu vei considera ca esti frumos.. daca te sarut pe gura.. vei considera ca te iubesc.. si daca te parasesc.. vei considera ca nu te mai iubesc.. desi nimic din asta nu este adevarat, si nu ne sta in fire nici mie, nici tie.. tu esti verdele copaciilor pe care ii fumezi.. si daca iti fac cadou un trenulet.. vei vrea sa faci trenuletul cu mine.. :)

revenind acum la teoria mea.. cadoul meu nu te reprezinta pe tine, ci pe mine, insa el pe tine te transforma pana la punctul in care vei face trenuletul si singur.. vei bea apa din cupele pe care eu, si ceilalti din jurul tau ti le-au intins de-a lungul vietii, pastrand in tine un colt din fiecare cearceaf.. o aschie din fiecare pat si .. o strofa din fiecare vers al poeziei pe care alba sau in versuri, am trait-o impreuna..

Ema spunea...

mie nu mi-e prea clar... as vrea sa vad asta sa ma lamuresc: deci tu-l saruti pe gura pe Busu si el zice ca-l iubesti :-)

Cata O spunea...

Ema, eu cred ca ar trebui s-o mai lasi pe Natasha sa mai stea la fereastra.. chiar daca nu are ce sa vada, ea trebuie sa spere..ca intr-o zi, un motan frumos si zburator va sosi cu un copac mare cu ramuri si cu cer instelat si cu luna.. altfel n-o sa faca nimic altceva decat sa bage in ea ca dementa pana ajunge o vaca si o sa moara de infarct pisicesc.. eu am incercat doar sa-i ofer copacul, dar fereastra trebuie s-o deschizi tu !

Ema spunea...

in scoala generala am cunoscut un om deosebit care mi-a fost profesor de romana, de latina si diriginte; printr-a cincea m-a pus sa citesc o compunere de-a mea in care vorbeam despre personajul operei respective si despre speranta lui si aveam aici o intreaga teorie despre speranta, ceva pur si inaltator cum numai unul de 10-11 ani poate scrie; la sfarsit era tacere deplina in sala, ceva neobisnuit la noi, si cand mi-am ridicat privirea din caiet am vazut ca pe obrajii lui erau lacrimi, a zambit si mi-a spus ceva memorabil "traindo sperando murindo cacando"; bineinteles ca toata lumea a ras si eu m-am simtit prost ca am aberat atat; am primit 10 si dragostea lui in cei 4 ani ce-au urmat dar replica lui a ramas pentru a echilibra lucrurile; ulterior am auzit ca baiatul lui murise si era singur, viata lui era in momentul ala, acolo, viata lui eram noi; speranta era un pretext pentru o compunere... eu sunt profesorul Natashei :-)

Trimiteți un comentariu