Iata, imi tin o alta promisiune si revin cu un dans de marionete pe un compozitor foarte drag mie (din care am mai postat), aici intr-o secventa a unui film pentru mine poematic, emblematic si tot ce ne putem inchipui si cu care aproape "am dormit sub perna" multa vreme -- "La double vie de Véronique" de nimeni altul decat Kryzstof Kieslowski :
Spre final este reluata o parte din celebrul concert Van der Buddenmayer, pe care il mai postasem (http://pentrumuzica.blogspot.com/2010/06/din-nou-zbigniew-preisner-van-der.html).
O putem vedea si pe atunci selon moi superba Irène Jacob, in randul publicului :-)
este supeeeeerba muzica! iar mainile lui pe cutie sunt de-a dreptul hipnotice; viata insasi depinde de acele maini... aproape ca nu respiri cand deschide cutia; e o bijuterie
un alt Krzysztof va veni pe 2 noiembrie la Bucuresti cu o piesa in cadrul Festivalului National de Teatru 20:00 Teatrul Naţional "I.L. Caragiale", Sala Mare
"Dibuk", după Szymon Anski şi Hanna Krall, regia Krzysztof Warlikowski, TR Warszawa (Polonia) - 2h 20min (fără pauză)
ehehe, acuma chiar ca ai scos ceva din cutia cu surprize. eu impleteam niste ciorapi si ascultam melodia, cand mi-am dat brusc seama ca trebuia si privita.. si eu sunt un mare admirator al lui chieslovski asta al tau, nu am vazut decat suita rosu alb negru, sau asa ceva, trilogia culorilor, dar chiar si cu atat, am ramas destul de marcat..
he he, pentru mine Veronica e un summum, un varf, desi si trilogia mi-a placut; my fav: Rouge (tot cu deconcertant de superba Irène) :-) si da, privirea acompaniaza melodia, nu invers :-)
@Ema: hipnotice, nici nu cred ca se putea reda mai bine !:-) eu chiar nu am respirat cand am vazut primele 4-5 ori secventa respectiva (dar si muulte altele!) :-)
Merci pentru Dibuk, chiar o sa caut mai in detaliu :-)
6 comentarii:
exceptional ! superva si Irene; tare si cum ramane tipul cu privirea la sfarsit (atintita asupra ei?)
este supeeeeerba muzica! iar mainile lui pe cutie sunt de-a dreptul hipnotice; viata insasi depinde de acele maini... aproape ca nu respiri cand deschide cutia; e o bijuterie
un alt Krzysztof va veni pe 2 noiembrie la Bucuresti cu o piesa in cadrul Festivalului National de Teatru
20:00 Teatrul Naţional "I.L. Caragiale", Sala Mare
"Dibuk", după Szymon Anski şi Hanna Krall, regia Krzysztof Warlikowski, TR Warszawa (Polonia) - 2h 20min (fără pauză)
ehehe, acuma chiar ca ai scos ceva din cutia cu surprize. eu impleteam niste ciorapi si ascultam melodia, cand mi-am dat brusc seama ca trebuia si privita.. si eu sunt un mare admirator al lui chieslovski asta al tau, nu am vazut decat suita rosu alb negru, sau asa ceva, trilogia culorilor, dar chiar si cu atat, am ramas destul de marcat..
he he, pentru mine Veronica e un summum, un varf, desi si trilogia mi-a placut; my fav: Rouge (tot cu deconcertant de superba Irène) :-)
si da, privirea acompaniaza melodia, nu invers :-)
@Ema: hipnotice, nici nu cred ca se putea reda mai bine !:-) eu chiar nu am respirat cand am vazut primele 4-5 ori secventa respectiva (dar si muulte altele!) :-)
Merci pentru Dibuk, chiar o sa caut mai in detaliu :-)
Da, m-am bucurat că scena cel mai mult...
Trimiteți un comentariu