sâmbătă, 27 noiembrie 2010

Anni-Frid Lyngstad -- Min Egen Stad & Lycka

Inainte chiar sa ma intalnesc cu polonezele, desi cumva si dupa... in impletire... cred ca muza mea dintotdeauna, tot asa la sinceritate cruda, a fost, pentru multi multi ani aceasta aparent banala membra a unui grup aparent la fel...

In romanele de dragoste, capa si spada à la française o vedeam pe ea (si nu, nu pe balerinele sau suavele slave) -- Blanche de Bourbon, whatever :-) In parca incantatiile hölderliniene, iarasi pe ea... In carti de "moravuri pariziene" (am avut si asa un moment), tot pe ea... :-)

Dar cel mai mult ma imbia sa-i descopar fatete ca aici :-)

Iata intai un jucaus de tinerete :



Si pe un registru mai grav, pentru adormit la palpaiala inimanda a lumanarii :

3 comentarii:

Cata O spunea...

nu-mi mai aduc aminte daca m-ai fericit vreodata cu pasiunea asta a ta, de care stiam.. intotdeauna.. primele melodii au ceva.. ca si ultimele.. ceva mai dramatic

Cata O spunea...

ah, am crezut ca e Abba.. cu inceputurile..dar nevertheless.. comentariul meu de mai sus are sens daca vorbim in sensul timpului.. propriu

Cata O spunea...

dar chiar din Abba e.. pai da.. ca doar semana cu ea

Trimiteți un comentariu