duminică, 19 decembrie 2010

have no fear - les elephants bizarres

asta ca sa ies din trendul muzicii blogului nostru
niste baieti care au ca hobby muzica si canta si ei te miri pe unde si pe ce - au cu totul alte profesii de genul programatori etc
pana la urma ce-ti trebuie ca sa-ti urmezi visul? de curand m-am intersectat virtual cu o colega de cand eram si eu mai mica - imi aduc aminte cum visa ea sa traiasca in japonia, ca-i placeau ei japonezii pt ca mergeau pe bicicleta, aveau gradini frumoase si altele asemenea - acum are doi copilasi extraordinar de frumosi (si nu exagerez) pe jumatate japonezi, cu un sot japonez evident si traieste undeva in japonia - facand ce? o sa intrebati... ei bine a facut o facultate in japonia si daca v-as spune ca e o fata foarte frumoasa si delicata, angelica, plapanda care a plecat singura acolo, oare la ce job v-ati gandi? eu dintotdeauna am vazut-o in mintea mea profesoara sau invatatoare desenand cu copiii - ei bine chiar asta face!
o alta cunostinta am auzit recent ca pleaca undeva pe cealalta parte a globului cu familia nou infiintata pt a trai sanatos, eco
ce anume-ti trebuie sa-ti poti urma visul? bani? n-as crede... daca ai bani muncind pt ei nu mai ajungi vreodata sa ai timp sa-i cheltui pe ce-ti place cu adevarat; curaj sa iei initiativa? sau doar sa nu ai frica? de ce credeti ca aveti nevoie pt a va urma visele?



si daca vreti sa stiti cine sunt acesti baieti de canta aflati aici

4 comentarii:

vlad popic spunea...

Foarte inspirante, atat povestile lor, cat si glosa ! ;-) Si piesa, pas mal, elle aussi :-)

Sunt de acord ca nu banii batatoresc calea spre visuri ; cred ca, pe langa "no fear", un alt ingredient incurajator ar fi si "no impossibleness" ca sa spun asa... Toata lumea din jur spune : imposibil, nerealist, nu se poate ! Ei bine aici c'est à nous de changer ça ! Intr-un fel, in paranteza fie spus, dupa mine asta-i si esenta cercetatorelii de fapt... Aducem imposibilul mai aproape de noi, din zece lucruri nerealiste iata ca dupa zece stradanii esuate, a unspea face actual *unul* din acele zece lucruri... Si asta merita tot efortul, sunt convins ! Daca nu am fi visat la zece lucruri, oare am mai fi ajuns macar la acel unu ?
Sigur ca visurile's perso sau mai... globale asa... Dar pentru mine there's no difference de fapt... Abordarea cred ca-i aceeasi, cumva à l'indienne : scoaterea *à bon escient* "nu"-ului din ganduri, cu toate declinarile sale asupra posibilului, realistului, fezabilului etc... Stelutele de mai inainte inseamna desigur ca jalonam atent pe langa visurile fantasmagorice de genul sa ne culcam in patul nostru si sa ne trezim pe varful lui Olympus Mons de pe Marte... Dar de la vis la intalnirea cu el mai e si traseul, atent ingrijit, ca o planta frageda... cu tenacitate dar si gingasie pentru a nu-l sufoca in pasi, cu darzenie dar si detasare serendipica pentru a-l imbogati pe parcurs, cu elan dar si luciditate pentru a nu se rataci...
Concluzionand, cred ca ar fi, rebarbativ, dar sintetic spus : fearlessness, impossiblelessness, perseverenta, finete, uneori incrancenare, privire cu un zambet de sus, avant, viziune limpede. Ordinea cred ca poate varia au cas par cas...

Cata O spunea...

cred ca nimic nu se poate instantaneu, dar conditia necesara si suficienta este sa vrei.

Busu spunea...

de ce credeti ca aveti nevoie pt a va urma visele?

de somn, as zice.

uneori ma gandesc daca "visele" sunt chiar ce simtim si ce ne este necesar; impresia mea este ca visezi de obicei la ce nu ai, deci ducand la infinit, niciodata nu iti vei implini toate visele; si decat sa fiu frustrat cu visele neimplinite, mai bine fericit fara niciun vis.

vlad popic spunea...

Dar de ce toate ? Eu sunt foarte fericit in momentul in care iata imi implinesc si unul din cele zece visuri simultane ! :-) Ca o "ora astrala" asa care cumva ma face sa simt inexprimabil de acut ca traiesc ! :-)

De acord insa cu somnul ;-)

Trimiteți un comentariu