desi eu cred ca am mai postat Baryshnikov, totusi pare ca nu... el este unul dintre cei mai iubiti cu ajutorul lui vlad am si descoperit ca le pusesem intr-adevar intr-un comment - ce crima am putut sa fac!!! intr-un comment... shame on me iata-le la lumina
Iata inchei triplu-salturile printr-o dupa mine apoteoza sinestezica (mi-as fi dorit sa se si auda mai bine -- cel mai bine acum e sa ne jucam putin cu volumul si sa coboram inaltele...) dintr-un musical soviétique, cu acest pentru mine androgin arhetipal...
Continuand voltige-ul ajung la o alta muza, distinsa Jeanne Moreau, intr-un film ce m-a tinut à bout de souffle cu ani in urma, al cuiva ce-mi place la fel de mult, pe o muzica ce ma pluteste asa beyond... beyond... in noapte :-)
Acum daca tot am intrat cumva in picaj din Olimpul elitist, continui, poate un pic rebarbativ, cu un alt zvon, pentru mine tot in concert cu celelalte... :-)
L-am reintalnit cu cateva luni in urma pe acest stimabil, intr-o masina improbabila pe o autostrada acum nu mult timp incredibila prin inima Europei :
Mie de la Johnny via Chris drumu-mi curge la acesti baieti poate alunecosi, poate kitschy, dar care-mi leganau restristile cam tot in aceeasi perioada cu ceilalti doi...
Incepe asa...
... si se completeaza :
Half Asleep-ul de mai devreme, dar si cumva recentele afisari din Florence & the machine m-au purtat imediat catre un chill (de pe meleaguri gallice, cum altfel ? :-P) pe care-l prizez uneori, de exemplu chiar acum... Desi aici e un soare glacial inzapezit :-)
Intai o plimbare noctambul-matinala :
Dupa care lasam plimbarea si ne asezam in spatiul inchis al somnului viselor noastre :
Si acum ca ne-am trezit cu melodiile puse de Len, suntem gata sa continuam aceasta zi ca si cum ar fi o deosebit de frumoasa
De pe Facebook. Melodia e placuta, videoclipul e foarte viu - nu reusesc sa-mi dau seama ce aport isi aduce, adica daca mi-ar fi placut melodia fara sa vad clipul asociat.
Florence + The Machine - Rabbit Heart (Raise it Up)
Va prezint acum o blonda mignona pe care am intalnit-o incantat intr-un film dupa mine neexportabil (rien à voir avec Amélie), Mademoiselle Chambon :-)
Aici o piesa de début de pe un album la fel... Tot canta pe strazi, prin masini, prin supermarchés, dar m-am gasit antrenat... Mai ales ca si versurile mi se potrivesc destul de bine uneori :-)
acu de la Beirut m-am tot dus pe coasta Mediteranei in cealalta parte si am ajuns in Algeria de unde isi trage radacinile si minunatul teatru al lui Camus de care ma-ndragostesc pe zi ce trece
stiu asocierea dintre muzica si scriitor pare cel putin ciudata si eu am simit-o asa in prima instanta
Afisul anterior in care a fost adusa vorba de Bagdad si de Coreea m-a purtat imediat catre altceva, cumva mai aproape de realitatea mea imediata (prin oamenii ce mi s-au deschis in timp -- stand mult timp prin sud) :
E poate un pic patetica, ca urmare iarasi nu ma astept la o suta de stele pe aici... Dar s-a potrivit cu mine aici...
ei, de la "imn" am alunecat catre army si catre o piesa de teatru contemporan scrisa de un portughez Abel Neves si care se numeste Niciodata n-am fost in Bagdad - se pare ca mai gasim inspiratie si in ce se petrece in prezent bun sau rau desi de cele mai multe ori tindem sa ignoram si sa glorificam trecutul insa uneori te loveste cate un val si chiar te obliga sa deschizi ochii - sunt sigura ca si amaratii din Coreea i-au deschis bine iar acum probabil au ceva dificultati in a-i inchide noaptea
Poate o sa fie o stea sau mai putine, dar cumva e tot despre un fel de breakaway, desi un pic altfel... O eliberare, simpla, o creare a premiselor de deschidere a potentialitatilor (nu neaparat si deschiderea lor efectiva ;;-) ) Unii o numesc la Marseillaise des serbes, desi nu a ajuns niciodata imnul Muntenegrului... Deci nu am postat chiar un imn, ci unul... etern potential :-) Putem cumva marsalui asa prin existenta fara totusi sa facem ceva ? Eu cred ca da, pentru ca marsul poate fi si o stare a fiintei, o deschidere... Singura atentie ar fi sa ne pastram acuitatea... Ceea ce, daca tinem tempo-ul bun si volumul discret, ar putea sa se petreaca, nu ? Daca nu punem presiuni... E o aporie aici, o simt, dar tocmai aceasta e si provocarea, nu ? :-)
Ca scurta nota istorica, autorul versurilor a fost primul si singurul rege al Muntenegrului independent, domnie lunga inainte si in preajma WWI, o figura interesanta insa dintotdeauna, ca print, artist, idealist dar si cu o idee fixa si... Parisofob :-))
dar sa lasam in urma trecutul, si sa privim cu pupilele larg deschise in prezent... hai sa sorbim prin pupile lumea, cum zicea Labis, poetul.. privind desigur lumea ca pe o sticla de vin.. asadar, facebook ? ce inseamna de fapt facebook.. pentru mine e contactul cu o lume disparuta, a dinozaurilor, a prietenilor dinozauri.. nu a dinozaurilor prieteni.. si mobile emailing.. ce inseamna.. inseamna o extensie a comunicarii.. de la piele.. la plastic.. si prin plastic putem comunica.. a-ti vazut recent o expozitie ? eu nu.. dar teatru... dar o toaleta publica.. dar spectacolul vietii ? azi am cumparat doua can-uri de racoritoare de la o vanzatoare care ziceai ca se duce la discoteca.. viata ca o discoteca... am fost cersit de o cersetoare cu vocatie... hai mai, zicea ea, chiar nu ai 5 mii ?... si da, cu persoanele apropiate avem cel mai mare formalism.. in special cand avem un interes.. but just remember, breakaway.. poate si asa cum zice si Vlad.. nu trebuie sa faci nimic.. poate pe de alta parte ca mine sa faci tot timpul altceva.. poate..poate.. twin peaks
Iata pe ce ar mi-ar merge o aroma ceainica tare-dulce :-)
Si asa inchid un pic o bucla si pe tema cover-urilor, ridicata tocmai inainte cu un alt artist cu care as bea mate oricand ;-)
Intai asa de motivatie pentru gimnastica in jurul canii... suflam un pic :
Apoi bem tacticos, invaluindu-ne in abur :
Si asa lungind-o à la française pana seara cu ceaiul... a n-a cana, desigur, ne apuca iar melancolia... :-)
Dar pana la culcare soarele de seara ne aduce un zambet rosietic, dar viu, cu parfum de trecut saltaret :-)
Cu totul in paralel dar nu mai putin pregnant, cumva in alt registru, but not unrelated...
Aici tot cumva à propos de timp... desi perso oscilez mult mai putin decat ar transpare de aici...
Sau tot à propos de timp, de dilatarea lui :
Dar poate ca de fapt privit sub un anumit unghi totul e un joc, pana la urma, al umbrelor, al iluziilor, al parfumurilor -- everybody play the game :
Spre final deja imi vine sa zambesc, pentru ca iata am vazut o raza de soare si am auzit niste pescarusi ;;-) Si pentru ca en fin de compte ce e rau sa iubim zapada, frigul si caldura, avioanele si casutele ? :-)
Apoi dand cu nasul de friguri direct afara, raportarea se schimba un pic, intr-un fel de liniste dincolo de veselie sau tristete, parca....
Si pe termen mai lung parca tot asa, privind inapoi, pana la urma ne inventam singuri mereu, nu ?
Imi aduc aminte de o discutie recenta cu John... avem timp / nu avem ? Ce inseamna ?
Continuand cumva dialogul starilor... a handwaving din ghetile inzapezite ale departarilor oceanice...
Incetisor intai... pana se termina ceaiul :
Apoi un pic mai speedy contempland o zapada usoara, jucausa, zambitoare dar teribil de rece :
atitudinea asta confesiva a lui Lili cu Maroon 5 si a lui Vlad cu Anni-Frid poate ca m-a predispus, dar poate ca m-a si obligat catre o melodie mai profunda, aleasa din 2-3 auditii recente.. journey on.. din umbre pierdute in umbre prezente.. oare ce se intampla repetand o idee.. oare se intra intr-o transa revelatoare.. nu cred. dar ce am facut ieri, ce fac acum ? pot spune ? l-am refuzat pe Adi la dans... poate. dar refuzul face parte din dans.. acum, daca m-ar invita cineva sa dansez, pe ritmul sau, pe mormantul stramosului sau pierdut.. as canta poate ceva din ceea ce armonic numim.. instrument.. o prelungire a sinelui in celalalt.. un act de creatie.. caci ce este muzica, nu-i asa... decat............
Poate bestseller pentru unii, poate criptic pentru altii... oricum, pe sufletul meu azi, baletand printre masini, avioane, trenuri si ninsori vanturatice...
Din faimosul Cneaz Igor al trio-ului completat de Rimski-Korsakov si Glazunov... Aici intr-o intepretare ce mi-a mers la fix... filarmonica din Cernauti :-)
ce-mi doream sa ma urc si eu intr-o barca de mare viteza si sa ascult asta :-P... si sa zbor peste valuri cu sute la ora... tot un fel de dans, dar cu adrenalina pe valuri :-)
Am dat un search dupa Katie Melua aici - nu am gasit melodia asta, desi suspectez ca a mai fost postata, ca e prea faina. Da' nu strica s-o mai pun o data, nu? :)
Un pic mai altfel decat in seara de spectacol, mai putin de asteptat poate, dar pe mine m-a urmarit mult timp si o face si astazi... cu acest dupa mine extraordinar Irish Songs de acum mai bine de zece ani...
Si in alta limba mai de asteptat... Dar parca fara legatura prea mare cu ce ne-am astepta de la ea, poate... :-) M-a fascinat mult mult timp vocea aceasta grava, dar uneori si parca metalica...
Aici tinzand spre lento... lento... de noapte...
Si chiar asa, gentiment... desi parca si usor alert... cum as inainta si eu... :-) Acesta are parca mai mult din grupul faimos...
Inainte chiar sa ma intalnesc cu polonezele, desi cumva si dupa... in impletire... cred ca muza mea dintotdeauna, tot asa la sinceritate cruda, a fost, pentru multi multi ani aceasta aparent banala membra a unui grup aparent la fel...
In romanele de dragoste, capa si spada à la française o vedeam pe ea (si nu, nu pe balerinele sau suavele slave) -- Blanche de Bourbon, whatever :-) In parca incantatiile hölderliniene, iarasi pe ea... In carti de "moravuri pariziene" (am avut si asa un moment), tot pe ea... :-)
Dar cel mai mult ma imbia sa-i descopar fatete ca aici :-)
Iata intai un jucaus de tinerete :
Si pe un registru mai grav, pentru adormit la palpaiala inimanda a lumanarii :
dupa el am ramas cu muzica, cu putin din atitudine si cu niste obiceiuri vestimentare: port tricouri cu maneca scurta peste bluze cu maneca lunga si chiar rochie de vara cu maneca scurta peste bluza cu maneca lunga
pai daca am ajuns la momentul sinceritatii crude atunci va spun ca ani de zile barbatul muzical a fost Kurt Cobain - desi poate fi si androginul muzical si orice altceva, era above all
Inspirat intrucatva de postarea anterioara, vin si eu cu ceea ce reprezenta pentru mine la un moment dat o amazoana alaturi de care visam sa ma dau cu bobul sau pe toboganul de apa :-)
Dar si azi ma motiveaza ritmurile :-) In no time, you'll be fine, don't worry... you got hurt, you got hurt, you're not the first, your heart aches, it won't last, it will pass, don't worry -- ce-mi placeau :-))
deci acesta este barbatul muzical care mi-a placut cel mai mult si ca durata si ca intensitate...nu am putut sa ma decid, de aceea am postat mai multe, imi plac toate melodiile acestei formatii ce ma deranja era ca in fiecare videoclip facea diverse cu cate o femeie...ce e asta?:(
... pe fond de animé rusesc al copilariei... Poate unele persoane de aici le vor recunoaste ? ;;-)
Aici am schimbat programul, pentru ca dupa ce a fost inainte urma poznasul Khatchatourian care nu m-a prins acum si m-a lasat in bratele somnului... Asa ca am decis sa schimb un pic, tot cu ceva poznas, dar mai à propos, dupa mine... :
Iata, alaturi de muza mea in negativ, un jazzpolishguy pe care-l ador (fara piedestal insa ! :-P), dintr-un film care mi-a placut mult de tot, al unui realizator que je trouve mignon à sa façon :-)
(din pacate nu merge "embed"...)
Sa vedem daca va fi si el rapit... :-))
melodia asta e iubirea mea din tinerete :-) am ascultat-o chiar intr-un concert de-al lui si am fost fascinata atunci de cat de bine suna live, mult mai bine decat ce stiam eu de la TV si radio
Astazi m-am intalnit à l'improviste cu o alta muza poloneza, un fel de negativ al celeilalte muze, suave, postate de curand si qui allait droit au coeur de quelqu'un :-)
Imi inspira asa un parfum tonic, discret, dar ferm ca o roata dintata, de ceai negru cu bergamota...
De fapt aceea de mai demult e muza mea, iar aceasta parca-mi este... doppelgänger-ul ei cumva...
Asa ca ma astept sa fie poate dificil de digerat, de acceptat, de iubit... dar eu o plac asa cum e :-)
Intai o balada tango-clignotanta :
Apoi una mai contemplativ-melancolica pentru un sommeil d'après-midi :
Sau calatorind putem ajunge la... punctul... ultima Thule... sau ne putem invarti in jurul ei ca Nansen, incercand sa-i simtim prezenta...
Melodia aceasta m-a urmarit ani de zile fara sa stiu cum se numea... pe un CD capatat demult, foarte demult de la un bun prieten de atunci si apoi pierdut... si in fine inchis intr-un player din acesta cu memorie dar fara nume... cumva melodia prizoniera ramasese... Dar acum iat-o din nou in unde :-)
o piesa inspirata de postul aterior al lui Lili (koop)- si aici tot o fata frumoasa si foarte sexy, un ocean ce se intrezareste si mult soare
parca ma duce cu gandul departe, departe
videoul initial nu mai e disponibil decat pe baza verificarii varstei...
Tot la mai putin digitalizati in zilele noastre... i-am redescoperit cautand prin viniluri prafuite...
Ceea ce unii spun ca ar fi prima piesa din istoria rock-ului progresiv (altii spun ca ar fi a doua...)... din 1967... de pe albumul omonim...
M-a frapat cu multi ani in urma si de atunci nu o mai auzisem... si am tot cautat-o...
Are parca asa un zemflemism melancolic, cumva inaltator... o leganare.. gingasa cumva... :-)
aceasta piesa este pentru petrecerea de sambata si scandalul facut vecinilor lui Costin, care au pus afis cum ca am facut galagie si ca am blocat liftul si ca vor chema politia:D data viitoare, Ema, sa fii mai cuminte:)
cum ii ziceam in treacat lui Cata aseara, nu cred ca mai tine minte:D...ieri voiam sa postez niste piese care se potriveau starii mele si care am realizat cu surprindere ca au in comun cuvantul Fuck, pe care l-am strigat si aseara in cor la concert; iata-le, in ordinea preferintelor:
doua melodii suave din concertul de aseara...cea de-a doua este melodia cantata in final, aici suna putin altfel pentru ca e interpretata de o alta membra a formatiei, care nu a fost aseara pe scena...
Initial voiam sa comentez textual post-ul anterior al lui John, si sa spun ca mi-a placut piesa, dar si partea de inceput a glosei, cea despre artista... Si ca nu am crezut niciodata in partea cu marketing-ul si viteza... Si ca poate mosirea lenta si serendipica ar fi o cale... intergalactica sau nu... Si in fine ca important mi se pare ca Laica sa toarca de bien-être in bratele si galaxia in care simte... Si alte platitudini de acest gen...
Dar in cele din urma am gasit un comentariu mai aproape de mine acum... are si versuri la un moment dat :-)
o melodie inspirata din viata reala, aia pe care nu vreti s-o vedeti, de obicei invaluindu-va intr-un fel de mister complicat.. si parca de-a dracului, aceasta choo choo collins se ascunde scenei si internetului si doreste sa ne ramana o anonima.. eu cel putin n-am gasit nimic legat de ea. generalizand, ceea ce detest sa fac, cred ca plecand de la lucrurile simple se creeaza premisele celor mai profunde speculatii. spre exemplu acest vers simplu..
while i'm wishing, my compitishin is stilling my heart away,, pare sa fie o regula desprinsa din marketing..
adica, nu-i asa, vino cu ceva nou.. si repede.. ca lumea e in continua miscare.. si fata o sa dispara de sub nasul tau. aceasta oportunitate investitionala care e ea, fata, o sa fuga in bratele pofticioase ale competitiei.
dar while i'm fishing (sau wishing) arata ca nu-i asa, eu, (virgula) sunt o fire contemplativa si ea, fata, bunul in cauza, este o fire indivizibila, impachetabila si livrabila, care in mercantilismul ei se va deda actului plecarii in spatiu, precum odinioara Laica, cateaua.. ce catea a fost.. a plecat lasandu-ne cu ochii in soare inlacrimati de soarta ei, care de fapt era a noastra a tuturor. un caine aruncat in spatiu.. o laica intergalactica.. pe o piata a blanurilor in continua dezvoltare.. cine mai crede oare azi in povesti cu final fericit.. am intalnit si romani fericiti.. cu alte cuvinte, in concluzie, majoritatea nu sunt deloc fericiti.. si totusi ea, laica, cu blana ei dorita, arzanda de speranta.. se afla in bratele hingherului intergalactic, care, la ora asta, ia pranzul !
Sa nu uit, imi sta de ceva timp in click o portiune melancolica dintr-un musical adaptare moderna la Aida... care mi-a placut la un moment dat... si m-am bucurat foarte cand am gasit solo-ul de aici :-)
Tot de noapte buna, dupa ce seara aceasta ritmurile live au trecut cumva pe langa mine (cu foarte rare exceptii -- Moi je chante...)... mai precis pe deasupra mea... am plonjat in...
Salutare la toata lumea.
Acum ceva timp am fost adaugat in lista de autori a blogului Pentru Muzica, dar... din diverse motive (a se citi lene in multe cazuri..) n-am postat pana acum nimic.
O sa incerc sa recuperez in timp, dar pentru inceput va propun un cover al melodiei "Hallelujah" (compusa de Leonard Cohen).
Melodia este cantata de un cvartet de cantareti norvegieni, supranumit si "The New Guitar Buddies".
Dati sunetul tare :) alte cuvinte sunt de prisos.
Cu ani in urma, pe plaja din 2 mai, lungind bere de la bere si tragand mai multi de o singura hamsie plapanda, dormeam intr-un sac de cartofi in panta, langa plaja, cu fata spre rasarit...
Eram tot asa pe marginea a doua lumi... si atunci am luat o decizie... de pe urma careia cumva traiesc si astazi... am ramas intr-una din ele... dar asta nu e nevoie sa dureze pour toujours...
daca tot e vorba despre sentimente afterparty.. iata sentimentul meu. mi-am dat si eu seama ca implinind o frumoasa varsta ma aflu de fapt undeva pe marginea a doua lumi.. sper sa raman aici mai mult timp.
edit. post factum mi se pare o interesanta potrivire cu postul anterior... me llama calle
Poate stiti originalul, oricum il gasiti mai jos. Mi-a placut si varianta acustica, descoperita recent.
Imi amintesc ca am auzit-o prima data in timpul excursiei lui Dany in Banat, conducand prin cheile Dunarii, la apus ... incredibil ce bine s-a potrivit apusul cu condusul si cu fluviul :)
O versiune feminina (?) a lui Prince Poppycock, o cantareata cu un ambitus impresionant, coborand in adancimi imposibile! Se dedica tuturor insomniacilor de vineri seara!"Komm in mein Boot/Ein Sturm kommt auf und es wird Nacht"...
nu stiu cum va vine voua... dar mie-mi vine atat de bine desi de-abia am aflat de ea... poate vantul asta ma va desprinde de mine sa ma duca-n zari pe mare
Cu mai multi ani in urma m-am intalnit cu un loc ce m-a fascinat -- Muntenegru... A fost prima data cand am cazut spontan in genunchi, intr-un fel de schit, si am ramas asa un timp foarte lung...
Pe cai intortocheate belly dance-ul de mai inainte m-a purtat...