marți, 22 februarie 2011

alvear orilla & tierra colorada & infancia - chango spasiuk

ptiu drace iata ca s-a intors la mine leapsa, dau fuga-n argentina si o dau de nu se vede in sunet de acordeon

stilul nu e prea cunoscut si de aceea va spun ca se numeste Chamamé si are multiple influente poloneze, austriece si germane venite de la imigranti dar si pe cele spaniole ce populau deja zona; originile sale se pare ca vin de la indienii Guarani dinainte de 1500, localizati undeva in nordul Argentinei, in timp acumuland tot felul de influente







si cu sufletul la gura de atat fuga prin Argentina, dau leapsa mai departe Adrianei pe care-o trimit in Columbia si Irinei sa o duca in Venezuela
bafta fetelor!

6 comentarii:

vlad popic spunea...

Minunaate ! Foarte tari ! Cu sufletul la gura sunt si eu butonat armonica :-) Nici nu am atatea stele sa-i dau :-) Punte peste burduf oceanul, clapete continentele pandesc marginile sale -- fantastic !:)

vlad popic spunea...

Iar aceasta ultima mi s-a lipit de suflet cu melancolia ei senina, viguros elastica precum un trunchi de acacia ! :-) Nu ma pot opri din repetir :)

Ema spunea...

frumos, iar te-ai imbatat cu muzica :-P
acu tre sa recunosc ca aveam oricum o sensibilitate pt acordeon si ca le-am ales special :-)
ma bucur ca-ti plac, e mare lucru sa descoperi muzica pe sufletul tau de care nu stiai ca exista

vlad popic spunea...

Daa, foarte mare lucru -- o descoperire intr-un cuvant :-)
Si eu am o sensibili pentru accordéo, cu care ne-am mai intalnit pe el blogo:-)

Ema spunea...

atunci o sa ma scuzi ca n-am pornit in sud catre Patagonia ci m-am dus in nord prin Anzi :-P

vlad popic spunea...

Aaa, desigur, de altfel si uitasem cu desavarsire, atat m'a lasat bouche bée domnul acesta ;;-)

Trimiteți un comentariu