vineri, 25 februarie 2011

naquele tempo & um a zero & carinhoso - pixinguinha

si fiindca am ramas oftand dupa baietii din Brazilia, va pun ceva asa de suflet
reprezentantul unui stil numit choro, care s-ar traduce prin "plans"
nu va lasati pacaliti de ritmuri, plansul e tot plans chiar daca suna altfel la brazilieni

si da-i si plange si plange din toate instrumentele





si apoi si din voce



si din plans asa printre sughituri dau leapsa mai departe lui sorin pe care-l trimit undeva sa-i placa: in Columbia, ca tot vad ca a fost ocolita, poate se-ntalneste cu ceilalti trimisi pe-acolo :-P

1 comentarii:

vlad popic spunea...

Envoûtantes !! :-) Bouche bée am ramas si raman... Mai ales a doua, inalt ascutita... asa cred ca simt si eu uneori, ca niste ace viu-dureroase... care inaltsa, inaltsa.... Dupa care vocea de pe urma vine ca un pansament... usor aspru dar cald...

Trimiteți un comentariu