vai vai vai aici lumina alba zace
destrabalandu-se-ntr-un curcubeu
si, fiecare, fiecare-si ia ce-i place
si fiecare zbiara EU EU EU
revin acum in acest cantec sophie zelmani, si contrapunctez, nu-i asa? :), cu
Farewell my guest
You were the only one
Who saw the door
Might be open
If I only could have
Told you then
That the lock just was broken
there was no place
there was no time
of, cred ca am fost destul de vag din nou.. ma imprastii incet incet.. nu mai am omogenitatea de altadata, poate ca asta inseamna ca am inceput sa traiesc.. cine stie..
edit. ah, si m-am pus in antiteza fara sa vreau cu ideea de 'Brutal hearts'
12 comentarii:
ai inceput sa traiesti de cand te cunoastem, ca sa zic asa...si zelmani am pus si eu pe blog...hello! ma vede cineva?
stim Liliana, stim..
faina ! si imaginile ajuta ...
hai, bai, e luni... e misto melodia, dar zau asa...
"mama, mama, da-mi o lama..."
e mai sensibil el...dar videoclipul asta l-as vedea si luni si vineri
pe mine ma lasa rece si melodia si imaginile... sorry
adica e rasuflata si comuna si ca linie melodica (daca o pot numi astfel) si ca imagini
insa poezia e frumoasa
eh, vrei tu tot timpul sa stai deasupra, tu si cu Lili care e "pe" tot timpul.. iti apreciez sinceritatea, insa trebuie sa o umplii cu ceva pozitiv.. si daca ai putea.. necontrastant.. atunci chiar ca mi-as da jos palaria in fata ta.. nu ca nu mi-ar place si funeraliile tale, chiar mi-au placut.. si astept cu voiosie parastasul si coliva
imi place de tine cu palarie :-P
commentul e pozitiv insa esti prea ocupat sa vezi negastivul
rabdare, va veni si parastasul, azi insa am chef de inmormantare - de fapt - piss on your grave
va urma
Va rog sa va opriti cu morbidismele astea...
nu sunt morbidisme, sunt mici glumite care se spun la inmormantare.. eu le numesc plezanterii.. dar, ca sa nu jignesc pe cineva.. imi cer iertare si ma opreasc
actually in nordul tarii exista cimitirul vesel si mai mult de-atat la inmormantari se spun non-stop bancuri, se bea tuica si se mananca prajituri; am fost la multe in copilarie, asa era obiceiul sa vina tot satul si era ca un vesnic pelerinaj toata noapea, unii veneau altii plecau si radeau continuu iar noi copii mancam prajiturile si sterpeleam banii de la mort si daca aveam noroc auzeam si cate-un banc desucheat despre mort
aa... si nu tre sa ne iei in serios :-)
Trimiteți un comentariu