marți, 21 ianuarie 2020

martin frost - clarinet - let's be happy (giora feidman)

ca tot vorbeam de priviri, ce minunat priveste vioara clarinetul!

3 comentarii:

Cata O spunea...

trebuie sa dai ceva ca sa primesti ceva

Ema spunea...

un comentariu mercantil. nu cred ca merge strategia asta. daca dai ca sa primesti ceva vei fi dezamagit tot timpul si o vei lasa balta rapid. dupa mine, dai pentru ca-ti place sa dai, intr-o maniera pur hedonist-egoista :)) sau altruista, depinde cum privesti...

Ema spunea...

revenind la Martin Frost (ironic numele Frost pentru cineva ca el...): pune atat de multa pasiune in interpretarea lui ca uneori am impresia ca e strabatut de sunet in intregime de la degetele picioarelor si pana la firele de par din cap. E cu totul muzica. In incordarea picioarelor, in succesiunea miscarilor diferitelor parti ale corpului de jos in sus,de la picioare, solduri, piept, omoplati,brate, gat, cap. pare ca nu mai respira pana cand nu e in acord cu tempo-ul. suntem probabil multi cei care aspiram sa ne simtim spiritul liber de carcasa, iar o asemenea pasiune la unul dintre noi ne creeaza placere si admiratie si poate si visare prin identificare. eu cred ca am nevoie de acesti indivizi pasionati, in orice domeniu ar fi ei, de la cizmarie la muzica...

Trimiteți un comentariu