miercuri, 30 martie 2011

cristobal - devendra banhart

ce dor imi era de piesa asta si azi din intamplare am reascultat-o dupa foarte mult timp si am realizat cat de dor imi fusese de ea si de spiritul ei liber

5 comentarii:

vlad popic spunea...

Uite pe ea as asculta'o pe repetir ce soir ;;-) Ca picaturile de roua ce se condenseaza pe scoartsa de copac si pic... pic... pe firul de iarba ce tresare fin viu...:)

Ema spunea...

de tipul asta eu m-as indragosti :)pacat ca nu mai sunt la varsta la care sa ma-ndragostesc de cantareti :-P

Cata O spunea...

da la ce varsta esti? te pregatesti sa mori in curand?

Ema spunea...

in jur de 25 :-P de pregatit ma tot pregatesc de copil, asa m-a-nvatat bunica; dupa amiaza dormea deseori sub un par (pomul cu pere) in gradina direct pe pamant - cand am venit prima oara cu patura la ea mi-a spus ca vrea sa se obisnuiasca cu pamantul si a lasat patura alaturi; eram copil nu stiu ce-am inteles atunci dar am simtit cumva legatura asta cu natura despre care ulterior aveam sa fac comentarii la scoala
da, ma pregatesc in fiecare zi

Cata O spunea...

si eu dorm pe pamant.. ce chestie

Trimiteți un comentariu