vineri, 30 iulie 2010

Pete Doherty - Lost art of murder



cand am vazut titlul asta m-am gandit automat la Lili, si la latura ei criminala (desigur in gluma).. dupa care mi-am dat seama ca melodia n-are nici-o legatura.. oh, voi sunteti atat de reali pe langa baiatul asta, n-aveti idee. Stiu ca daca-l auziti pe baiatul asta aranjat pentru TV, va imaginati un fel de Scoala Vedetelor, de Eurovision si Cerbul de Aur la un loc, ceva intre Oases, the Verve si Brendan Fraser dar daca oricare dintre astea seamana cat de cat cu ce mi se pare mie a fi viata lui sau a Irinei Lazareanu (a amica de-a lui romanca, fotomodel si cantareata) atunci mai bine direct la balamuc, fara ocolisuri.. dar, cum zicea si Salomeea, oamenii superiori nu zic ca inebunesc ci se retrag discret, cu un zambet in coltul gurii, zicand.. eu.. ma duc la balamuc. Intrebare: oare poti fi hiperactiv si fara droguri gen Cristal Meth ? Doherty e pe heroina, dar intrebarea era generica.. adica, daca eu de exemplu tai lemne, sau beau apa din izvor sau ma uit pe cer.. si nu mi se amesteca in cap nici Lennon, nici Kate Moss, nici impresiile de pictor, nici Oscar Wilde.. si daca nu vad fantome, ce? sunt mai putin adevarat ? In fond Oscar Wilde.. si modelingul.. tot o apa si un pamant. What is and what should never be. Si daca sunt sincer, simplu, proaspat, dar pe bune.. eh? Cica curvele din Thailanda luau pastile de yama ca sa poata sa lucreze non-stop si sa trimita mai multi bani acasa la familiile lor. Chestia e ca dupa o perioada, dependenta se accentua si ele incepeau sa cheltuie tot mai multi bani pe pastile, ajungand intr-un final sa cheltuie toti banii asa si sa nu mai trimita nimic. aveti ceva drag ? intoarceti-va la el. Ema a realizat demult asta. E uimitor cat de bine isi joaca unii rolul totusi.. iata o mostra.. bine, cred ca orice tabloid s-ar potrivi in tablou', ca sa zic asa

http://www.youtube.com/watch?v=KsCxrZ0b0CE

si totusi, cantecul lui Doherty ramane pentru mine si o confesiune, si o lupta cu sine insusi.. fantoma irosirii timpului si a sinelui ii sopteste in urechea dreapta.. pe fundal silueta ei plecand.. si o falsa umilinta a celui care iese de la rehab picurata in urechea stanga

2 comentarii:

Busu spunea...

cred ca intr-o vreme lumea incerca asa mult sa fie altfel, sa joace un rol mai apetisant decat propria personalitate, incat s-a ajuns acum sa se caute inapoi valorile intrinseci, autentice

este ca si moda vintage, sau sucurile naturale, sau retragerile in natura

Osho zice ca fiecare ar trebui sa caute sa fie cat mai obisnuit - chiar merge treaba asta pentru ca am impresia ca doar un om obisnuit simte fericire intr-un mod destul de constant; ceilalti sunt ocupati sa-si etaleze penajul, sa si-l coasa cand le-a fost jumulit de un rapitor mai puternic, sa iroseasca timp gandindu-se la cum sa fie altfel si cand vor fi altfel sa se simta ca nu rezoneaza cu nimeni si deci nefericiti ...

uneori mi-as dori sa fi fost simple animale .. mancam si atat .. asa ca oameni, ne chinuim cu noi insine ...

Liliana spunea...

@cata
domnule, doar te-am strans de gat o data!:D

cred ca dependenta vedetelor de droguri and related este de o amploare uriasa...este lumea lor, poate psihologii se pricep mai bine s-o explice, si este mult mai grav decat micile noastre dependente de oameni obisnuiti, cred ca suntem norocosi...liberi

si, referitor la ce zice busu, pe mine ma bucura intoarcerea asta la ce este autentic, sanatos si este un semn de bine sa vezi oameni facand sport in jurul tau, citind in metrou, descoperind placerea gatitului, valoarea linistii etc...nu e un semn de tristete; acum ceva ani nu aveam aceste deprinderi atat de dezvoltate...poate va fi si mai bine.
vreo 20 de ani ne-am umflat in pene de la mirajul capitalismului, dar poate ne vom reveni si vom sti sa apreciem ce este esential.

Trimiteți un comentariu